June 19, 2009
· Filed under castravete, cel mai important lucru!
iep iep iep.
M-am mutat aici: http://castravete.gramo.ro. Cu toate gandurile mele adunate, am intrat in cea mai simpatica lumea posibila, Gramo’s World.
Desi imi place sa cred ca a mea casa nu are pereti, pentru ca oriunde merg, sa ma simt acasa, chiar e fain aici. Liniste si pace si verde si copacei. 
Si oameni dragi mie, pe care ii vad mai des acum si la usa carora pot sa bat cand se intampla ceva interesant.
De ce castravete? No… Pentru a raspunde la asta, ar trebui sa analizez etimologia cuvantului. Ce implica istoria utilizarii sale. Contextele in care l-am folosit si cum semnificatia sa a trecut de la o leguma la un super om. Dap, am multe amintiri legate de licenta 
De ce gramo? Pentru ca e cea mai simpatica lume posibila. Zau!
De ce .ro? De la Rodica, zdaiseama
And finally… de ce http://castravete.gramo.ro? Pai na… ma gandesc uneori la diverse chestii pe care, atunci cand le scriu, pot sa le analizez mai bine. Pentru ca am uneori niste stari si sentimente asa de faine, incat imi place sa le pun intr-o cutiuta. Pentru ca uneori imi place sa scriu. Dar desi, de obicei vorbesc despre tampenii, asta nu inseamna ca si eu sunt asa. Nop, nop, nop. Aici ma joc doar cu cuvintele, nimic mai mult (cred )
June 15, 2009
· Filed under ab4 · Tagged ab4
Exista pe lumea asta diferite chestii care imi aduc placere. Sa calatoresc. Sa stau in Vama. Sa mananc jeleuri Haribo. Sa beau suc de kiwi. Sa citesc. Sa ascult muzica. Sa scriu chestii care imi plac si sa imi si placa cum le scriu. Sa cunosc. Sa imi dau seama. Sa merg la concerte. Dar chestia asta e by far the greatest!!!
Am mai scris de vreo 2 ori despre ab4 aici si aici(odata in 2007 si odata in 2008). Am atatea stari si senzatii si sentimente si etc uneori, incat as putea sa fac un blog numai despre asta. Zau ca melodia asta e cea mai minunata pe care am auzit-o eu vreodata. Zau! Si nu zic asta ca iubesc ab4, zic asta pentru ca iubesc pur si simplu 
June 7, 2009
· Filed under cel mai important lucru! · Tagged alegeri, cristian preda, europarlamentare, vot
Azi a fost ziua in care mi-am colorat spatele buletinului si mai mult decat era. 5 stampile. 2 buburuze si o viza de floatant. Daca o sa votez si la Presedentie, nu stiu ce o sa se intample. Ori imi dezlipesc aia o gargarita, ori o vor umple de alb si negru(sau albastru, dupa caz) 
De cand am implinit 18 ani, mi-am exercitat dreptul asta(ce aiurea suna, rait?) cu fiecare ocazie. Cand eram in liceu, sufeream tare ca nu pot sa votez. Mi-ar fi placut ca limita sa fie 16, nu 18 ani. Consideram ca sunt mai bine informata, mai stabila, mai apta, cel putin la fel ca majoritatea oamenilor. Si ma enerva cum unii care nu se interesau cine candideaza voteaza doar pentru ca au varsta necesara si eu, care stiam diverse, nu puteam. Desi, la 17 ani am avut un iubit(cu care am fost pana la 20 de ani, dar asta e alta poveste ), care a votat ce i-am spus eu, ca el si asa nu vroia sa voteze si eu tot il bateam la cap cu simtul civic, bla bla Deci s-ar putea spune ca am votat de 6 ori, daca luam in considere si data aia.
Asaaaaa. Ce vroiam sa scriu. E ca entuziasmul meu se stinge pe masura ce mai capat putina cerneala neagra pe spatele buletinului. Astazi m-am decis in ultimul moment sa ma duc. Desi, ma interesasem cat de cat de candidati si citisem si articolul de pe HotNews, care m-a dezamagit teribil. Felul in care au raspuns ei la cele 3 intrebari ( Sunteti de acord cu parteneriatele civil sau casatoriile intre persoane de acelasi sex? Dar cu legalizarea drogurilor usoare? Cu sinuciderea asistata?) m-a facut sa realizez ca niciunul dintre ei nu ma reprezinta. Si argumentele pe care (nu) le dadeam, si cum evitau anumite subiecte. Si cum isi exprimau opiniile lor, si nu a partidului. Si ma rog. Dezamagire totala. Vroiam atunci sa mazgalesc afisele. Sa scriu “un om care refuza sa discute despre ceva, nu merita votat.”
Eniueeeeiz. Alta mare dezamagire a mea in legatura cu alegerile a fost Cristian Preda. Ii citisem “Liberalismul” pentru lucrarea de licenta. Foarte foarte fain scrisa si argumentata. Si apoi, am citit opiniile lui politice despre cum sporesti libertatea punand limite altora. Si cum limiteaza el libertatea la informatii. Incercam sa intru pe saitul lui eba, sa ma informez si ma redirectiona din 3 in 3 secunde catre site-ul lui Cristian Preda. Well, nu cred in coinciente. Si mi se pare ipocrit ca un om care sustine liberalismul sa limiteze libertatea la exprimare. Si mai ipocrit mi s-a parut sa nu imi raspunda la emailul pe care i l-am trimis. Dar whatever!
Asaaaaaa. De ce am votat pana la urma totusi daca nu exista cineva care sa ma reprezinte? Read the rest of this entry »
June 6, 2009
· Filed under minunat, weird · Tagged glendale, magie, paul lungu, vlad grigorescu
Am fost aseara cu alexei la un spectacol de stand up comedy presarut cu putina magie. La Glendale caffe. Cu Vlad Grigorescu si Paul Lungu. E in fiecare vineri de la 22:00. Dupa ce de marti incoace m-am uitat nonstop la trupa deko pe iutube, am zis sa caut locatiile unde as putea sa ii vad si live. Si pac, pac. Din click in click, ajung la Glendale. Vad ca scrie pe undeva “concurs”. Click, Click. Particip. Scriu un banc. Castig. IUHU. Ma bucur nespus, o iau pe alexei de o manuta si o duc in lume. Asta ca rasplata pentru amandoua, dupa ce n-am scris la licenta nimic ) Voi, cititorilor, dati click click acolo pe concurs. Ca sunt sanse marisoare sa castigati. Eu am reusit din prima Si vedeti si un spectacol suuuper fain Zau ca da. Nu am vazut deko, la ce ma uitasem cateva zile incontinuu pe net, ci ceva mai magiiiiic. Zaaau. Ca daca nu era fain, nu as fi scris eu aici. As fi scris in word 2007 despre imperialismul tolerant a lui Mill. Moaaaa. Urmatorul post o sa fie despre marele crush pentru John Stuart Mill. Dar mai tarziu, ca acum m-am apucat sa scriu despre magie.
Asaaa. Spectacolul a fost chiar magic. Am ras incredibil de tare. Desi initial am fost sceptica si nu m-as fi dus daca nu era gratuit, cred ca a fost una din cele mai amuzante ore din existenta mea scurta. Chiar a fost magie! Nu gasesc explicatii rationale pentru ce faceau baietii aia 2 pe scena. Au aparuuuut mereee!!!! Mie asta mi-a placut. Cum, pac pac, se juca el pe acolo cu niste pahare si au aparut mere. Si a mai scos si bani pe gura. Si carti de joc. Si a ghiciiiit. Si daca nu as fi fost acolo si nu as fi participat activ, nu as fi crezut. Urcasem pe scena la un moment dat si a stiuuuut el ce am ales.
Eu, cred de regula in chestii rationale. In explicatii, deductii, de astea. Chestii ce se pot arata pe cale empirica. Dar heeeei, au aparut mereleee!!! Nu stiu cum s-a intamplat asta, dar a fost chiar minunat. Ori baietii aia sunt prea destepti pentru mine si nu am inteles eu. Ori a fost un camp vizual in care se intampla chestii dubioase. Ori era ceva in aer. Ori nu stiu. Dar erau mere, zau ca erau
June 3, 2009
· Filed under calatorii, castravete, ineptii · Tagged calatorii, norvegia, peste, tromso
Scriam aici ca o sa calatoresc. Norvegia first. Ma imbogatesc acolo in 3 luni, ca altii in 3 ani si apoi cobooor usoooor si liiiiin catre comunitatile de hipioti din Spania. Am un prieten, Knut pe numele lui cel mic (se pronunta ca si cum ai avea un nod in gat ) care sta in Tromso. Cam 3000 de km de Bucuresti. ha ha ha
Fragment de conversatie imaginara cu mama mea:
“Unde te duci mama?
Dincolo de Cercul Polar.
Ce sa faci mama acolo?
Sa tai capete la pesti : ))))“
piessssi 1: nu m-am gandit la pesti in mod individual, gigi mi-a recomandat jobul visurilor mele
piesssiii 2 : stiu ca nu am acordat peste cu la si d-astea. stiiiiu. nu dadeaaa
